Pe dată ne facem mici,intram in corp odată cu mâncareaşi vedem ceva cât zarea.Mare şi minunat ca o raza de zâmbete,de eşti in stare să stai treaz trei sâmbete.Timiditatea fuge cât colo pe autostrada ruşinii,iar indrăzneala işi face loc pe scaunul maşinii.Curcubeul inimioare e pe cerul veseliesi pe lacul rosu trece o intreaga herghelie.Dar ce-o fi oare acest pământ plin de ciupercute zambind?Este oare-un ceas cu blană? Sau un experiment dintr-o mare cană? Aaaaa….ştiu! E pajiştea veseliei.De aici vine bucuria când asculti glasul ciocarliei.Toate acestea, ce-or fi oare ?O planetă, un gând, un soare ?Sau ceva ce priveste inmărmurit,
semănând cu-n suflet fericit?
Tema la română – să descriem o planetă necunoscută.
