Intr-o zi calduroasa de vara, Mihai un copilas de numai cinci anisiori statea singur in curtea casei lui. Acesta s-a hotarat sa rezolve problema:
-Este cineva cu care ma pot juca? intreba el uitandu-se in gol.
-Da, noi! raspunse cineva din pamant.
-Cine esti tu?
-Eu sunt Berta, o furnica adulta care locuieste in acest musuroi.
-Da-mi mana sa te trag afara ca sa ne putem juca!
-Nu, vino tu la noi!
-Sa ne jucam?
-Da! Mai am multi prieteni, printre care si Dalba, spuse furnica aratand spre o floare falnica si alba ca neaua!
-Prea bine, vin eu la voi, spuse baiatul.
S-a dus Mihai in lumea furnicilor si a stat un an, dupa calendarul furnicesc, care la oameni inseamna o zi.
-Mihai, e gata masa! se auzi vocea mamei lui.
-Da, mama vin! spuse Mihai dezamagit.
-Adica nu mai stai? zise Dalba.
-Imi pare rau!
-Dar trebuie sa mai stai!
-Nu pot, cuvantul mamei e lege!
-Bine, pa!
-Ramaneti cu bine
Asa Mihai a fost singurul om care a reusit sa convietuiasca cu o planta si niste insecte.
e compunere mai bine spus un dialog reusit cu multa imaginatie si expresi frumoase :-bd
:-bd
Multumesc 😉