Prin ochi de sticla…

De-ai putea sa te gandesti ai spune-o tare. Cine te-a invatat sa mergi? Cine a fost cu tine pretutundeni? Ai privit prin ochi de sticla niste fiinte puternice, care-ti dau sfaturi binevoitoare, te iubesc ca pe nimeni altul si incearca sa te protejeze, precum coaja unui fruct. Ei te-au invatat sa faci primii pasi in viata si sa infrunti lumea reala cu voinicie si optimism. S-au straduit sa te creasca fara ca tu sa simti eventualele lipsuri sau probleme pe care ei la aveau. Cand nu stiai ceva: “Mami, spune-mi si mie, te rog…”, cand nu stiai un exercitiu la tema la matematica: “Tati, ajuta-ma si pe mine, te rog…” si ei te ajutau fara doar si poate, dar daca nu exista acel “te rog” civilizat, toata placerea pe care o cereai se ducea de rapa.  I-ai privit mereu ca pe niste modele demne de urmat. Cand tu erai la baza piramidei, ei erau sus, ca o franghie puternica te trageau si pe tine. In varf tu trebuie sa la multumesti si sa dai dovada macar de atat respect cat ti-au oferit ei tie. Respectul poate constitui una dintre cele mai mari multumiri (dupa note si atitudinea manifestata, bineinteles) si el trebuie acordat din primii ani ai copilariei. Stiati ca viata unui om se desfasoara astfel: minim 7 ani de copilarie pura(apoi cine mai doreste sa fie inca un copil, LA FEL CA MINE, nu este interzis) ; dupa care 11 ani de adolescenta, iar restul vietii o petrece in postura de adult. Asadar pretuieste-ti parintii, pentru ca ei sunt singurii care te iubesc, si te vor iubi mereu neconditionat si in viata e bine ca in ei sa ai cea mai mare incredere posibila.

* In atentia tuturor cititorilor blogului meu, in cazul in care apar unele confuzii, as dori sa semnalez faptul ca aceasta compunere a fost exclusiv scrisa de catre mine, Monica Mihai.
Share

4 Replies to “Prin ochi de sticla…”

  1. Consider ca aceasta compunere arata faptul ca ai evoluat si ai inceput sa constientizezi mai multe lucruri in jurul tau, in viata ta. Felicitari, scrii foarte frumos! Daca imi permiti, am sa iti sugerez sa o dezvolti un pic mai mult si sa mi-o trimiti si pentru revista scolii, ce zici?

  2. Am ezitat mult pana sa iti fac un cometariu la acest “text frumos” sau profund?
    Sunt mandra sa am un copil care gandeste asa.

    Unul dintre parinti.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *