Category: Texte frumoase

Posted on

A terrifying discovery

The sky was totally black.  Just some scared stars were talking about the King Sun. His presence was gone from three years. Their souls were distroyed. The good feelings or any other peaceful thing was gone. “But what is happening?” said a little star just borned. The other stars said to her in a low voice that to ask things like that is not good. In that moment the little star wanted to unravel that twisted mystery.

She started by searching some books about detectives from the area and their missions. Some of thet books were blank but others were written with blood and other strange prints. In one of them found out that The Moon, who was in war with The King Sun, put a silver storm over The  Sun and imprisoned him, in her terrible prison.

Then our heroine made her baggage without forgetting anything and began the journey to the castle of the moon. On her way she met a new constellation who said to her that The Moon is the most powerful empire star in the sky.

Said and done. Our little was just in front o the a huge ice castle when she was captured frome some of  The Queen’s bodyguards. They took her into a tight cell where she was a bit confused because there was hot, but the castle was made of  ice. Then she thaught that maybe only in the cells was hot. And she was right. So she deduced that the Moon couldn’t resist at a high temperature. “That’s why she apperars just at night!” thaught the star.

Consequently she focused and tryed to use her powers. Calmly she began to create some fire which she moved through all the walls up to in the throne room and after two seconds The Queen Moon was ascended to sky.

After that, the little star became a legend and The King Sun was rescued.

Share
Posted on

Merry Christmas to all of you

Today is the Christmas! All you need is to be happy and to think positive. The birth of Jesus simbolizes the importance of human beings and a reason for all of us to be more kind, more faithful.

The legend tells that long time ago there was an old man who was making toys and selling them very cheap in the fair. One day, at Christmas, when he was returning from the fair he saw at the window of a house three children who didn’t received anything. So the old man had looked in his bag and he had seen that he had sold all the toys made. In that moment the magic of the Christmas had made to appear a little toy at the bottom of the barrel. In that way he made happy that kids. Then he had wished to make happy all the children on the Planet. So, he became  Santa Clause.

On this ocasion I wish you a Merry Christmas and each of you to receive all you want from Santa Clause.

And that’s the logo from Google.

Share
Posted on

Posts in a different language

Today I’ve noticed something interesting: most of blogs are wrote in english, so I want to write in english too, because it is the most spoken language in the world. All the searching motors are in that language and also the games. I want to practice writing in the Sience Fiction domain.

Share
Posted on

Ceasul

Cu doua limbi el scurge
Timpul il impunge,
Soarele apune
Dar el nimic nu spune.
Clipele le controleaza,
Stiind astfel ce urmeaza!
O culoare stearsa…
Cu timpul se revarsa
Colorand astfel,
Un plapand robotel..
Care “timp” se numeste
Si ora o urneste!

Share
Posted on

Calatorie in adancurile omului

Pe dată ne facem mici,intram in corp odată cu mâncareaşi vedem ceva cât zarea.Mare şi minunat ca o raza de zâmbete,de eşti in stare să stai treaz trei sâmbete.Timiditatea fuge cât colo pe autostrada ruşinii,iar indrăzneala işi face loc pe scaunul maşinii.Curcubeul inimioare e pe cerul veseliesi pe lacul rosu trece o intreaga herghelie.Dar ce-o fi oare acest pământ plin de ciupercute zambind?Este oare-un ceas cu blană? Sau un experiment dintr-o mare cană? Aaaaa….ştiu! E pajiştea veseliei.De aici vine bucuria când asculti glasul ciocarliei.Toate  acestea, ce-or fi oare ?O planetă, un gând, un soare ?Sau ceva ce priveste inmărmurit,
semănând cu-n suflet fericit?

Tema la română – să descriem o planetă necunoscută.

Share
Posted on

Doliu general intre condimente

Astazi este vineri, mama lui Dragos gateste  peste in zile ca aceasta. Gospodina are toate mirodeniile necesare: sare, piper, ptrunjel, chiar miere, dar lipseste alimentul de baza, pestele. Asadar bucatareasa pleca la magazin dupa ingredientul principal.

-Pe mine o sa ma puna prima! se auzi o voce.

– Ba nu! Tu esti prea simpla, uite-te la mine am si culoare am si iutime! se lauda piperul catre sare.

-Da! Dar tot eu dau aspectul principal al mancarii, grai patrunjelul.

-De ce faceti atatea planuri marete? zise mierea. Astazi ne vine un prieten nou, neprelucrat si viu.

-Da chiar! spuse  sarea.

-Hai sa nu ne mai certam si sa-i alegem numele, replica patrunjelul.

-Zic sa-l cheme Fishi! vorbi piperul.

-De acord! spusera ceilalti in cor.

Se auzi usa. Toti erau nerabdatori. Cand ce sa vezi? Fishi fara mate si cu gura deschisa, zacea mai mult mort decat viu intr-o punga de “real”! Doliu general…

-Ce ne facem? intreba mierea mieroasa.

-Purtam negru… se vaicari si sarea.

In scurt timp cei patru prieteni trecura peste evenimentul neplacut, intorcandu-se la vietile lor condimentate.

Share
Posted on

Dansul de la miezul noptii

Este aproape de ora douasprezece. Fulgii inghetati isi incep dansul lor parca patand cerul plumburiu cu lacrimi de dor. Fiori de gheata cutremura nalucile insirate din crangul odinioara verde precum un mar carnos si proaspat poleit cu aur. Oceanul de ninsoare e crapat deodata de un  fulger necrutator precum o inima ce este franta dupa clipe de iubire adevarata. Intinderea pustie imbracata cu o zale argintie, priveste cutremurata cum tot mai multi fluturi albi scapa din inchisoarea norilor de gheata dansand ca niste balerine pe ritmul bogat al iernii. Micile stafii de gheata isi incepuseran ampla coragrafie artistica din fiecare noapte de la ora zero.

Share
Posted on

De 8 martie pentru mama mea- clasa a 6-a

Astazi e ziua ta,
Voi fi cuminte asa
Si am sa te-ascult
Foarte mult!

Totu-i minunat,
Vesel si luminat
Caci tu faci mereu,
Totul sa fie ca un zeu!

Semeni c-o craiasa
Foarte frumoasa
Ce vine de departe maiestuasa,
Caci e foarte curioasa!

Dornica sa stie
Daca mie mi-e bine
Daca ma doare capul
Mana sau genunchiul

Tu ma-nvaselesti
Spunandu-mi ca ma iubesti
Si de aceea eu vreau sa-ti zic,
La multi ani si un pupic

Share
Posted on

Legalizarea goanei prin vazduh

Era odata o carabusa pe nume Sara ce se indrepta cu viteza legala catre palatul Zanei Veri. Deodata aude un alt bazait de aripi. Se uita in sus, nimic, se uita-n stanga nicio silueta, dar cand intoase privirea pe diagonala zari o pereche de aripioare albe poleite cu praf de zahar roz, un fluturas, Jinx. Acestia devenira prieteni si descoperira ca aveau aceeasi destinatie, asa ca mersera impreuna catre Imperiul Zanei Anotimpurilor, Zana Vara. Au vorbit tot drumul despre verzi si uscate, cand brusc le apare in fata un paznic al regatului, o furnica musculoasa. Ea i-a intrebat pe calatorii nostri unde vor sa ajunga, acestia raspunzand ca au ca destinatie Castelul celei Mai Importante Zane. Bodyguardul le raspunse ca pentru a fi bine primiti pe acel taram trebuie sa conjuge verbul “a intra” la toate modurile personale. Zis si facut, conjugarile gata si iata-i pe Sara si pe Jinx in marele imperiu. Mersera ce mersera si vazura o caleasca plina cu miriapozi aurii si machiati, iar mai apoi isi “delectara” privirile cu un paznic ce era certat de superiori pentru ca nu respectase  ordinele primite.  Iar dupa cateva minute li se inalta in fata un grandios palat cu tamplarie frumos lucrata, o arhitectura furniceasca si ferestre incredibil de curate si lucioase. La intrarea in castel mai era un paznic ce le spuse ca daca au fost lasati sa intre de la inceput au permisiune si aici. Asadar au intrat pe teritoriul Zanei Veri. Urcara o serie de trepte argintii, dupa care ajunsera la un coridor lung cu minunate inflorituri pe pereti, apoi dara intr-o fundatura. Descoperira talcul ei si patrunsera in camera regala. Acolo sedea Zana Vara, ce era imbracata cu o mantie din matase naturala pe dedesubtul careia se ascundea un trupusor subtirel si gingas. Salutara frumos maiestatea Sa si ii adusera la cunostinta faptul ca ei doreau legalizareea zborului cu peste 1000 de batai din aripi pe ora. Acest lucru nu fu o problema, fu legalizat cat ai zice “peste”. Prietenii nostri mai zabovira o vreme pe la palat, iar mai apioi plecara impreuna spre casa cu noua viteza legala.

Share
Posted on

Prin ochi de sticla…

De-ai putea sa te gandesti ai spune-o tare. Cine te-a invatat sa mergi? Cine a fost cu tine pretutundeni? Ai privit prin ochi de sticla niste fiinte puternice, care-ti dau sfaturi binevoitoare, te iubesc ca pe nimeni altul si incearca sa te protejeze, precum coaja unui fruct. Ei te-au invatat sa faci primii pasi in viata si sa infrunti lumea reala cu voinicie si optimism. S-au straduit sa te creasca fara ca tu sa simti eventualele lipsuri sau probleme pe care ei la aveau. Cand nu stiai ceva: “Mami, spune-mi si mie, te rog…”, cand nu stiai un exercitiu la tema la matematica: “Tati, ajuta-ma si pe mine, te rog…” si ei te ajutau fara doar si poate, dar daca nu exista acel “te rog” civilizat, toata placerea pe care o cereai se ducea de rapa.  I-ai privit mereu ca pe niste modele demne de urmat. Cand tu erai la baza piramidei, ei erau sus, ca o franghie puternica te trageau si pe tine. In varf tu trebuie sa la multumesti si sa dai dovada macar de atat respect cat ti-au oferit ei tie. Respectul poate constitui una dintre cele mai mari multumiri (dupa note si atitudinea manifestata, bineinteles) si el trebuie acordat din primii ani ai copilariei. Stiati ca viata unui om se desfasoara astfel: minim 7 ani de copilarie pura(apoi cine mai doreste sa fie inca un copil, LA FEL CA MINE, nu este interzis) ; dupa care 11 ani de adolescenta, iar restul vietii o petrece in postura de adult. Asadar pretuieste-ti parintii, pentru ca ei sunt singurii care te iubesc, si te vor iubi mereu neconditionat si in viata e bine ca in ei sa ai cea mai mare incredere posibila.

* In atentia tuturor cititorilor blogului meu, in cazul in care apar unele confuzii, as dori sa semnalez faptul ca aceasta compunere a fost exclusiv scrisa de catre mine, Monica Mihai.
Share